Analişti politici clujeni despre relaţiile româno-americane în epoca Trump: „România trebuie să prezinte importanţa sa geostrategică pentru SUA".

Analişti politici clujeni despre relaţiile româno-americane în epoca Trump: „România trebuie să prezinte importanţa sa geostrategică pentru SUA
ZIUA de CLUJ a discutat cu doi analişti politici clujeni despre victoria surprinzătoare a magnatului american Donald Trump în alegerile prezidenţiale din SUA şi despre cum va influenţa noul preşedinte american relaţiile ţării noastre cu SUA.

Donald Trump a criticat NATO şi contribuţiile mici pe care le plătesc statele membre, în timpul campaniei electorale americane, şi a vorbit chiar de schimbarea NATO şi de posibilitatea excluderii unor ţări membre.

„În mod evident este mult prea devreme în acest moment să evaluăm consecinţele. România şi SUA au semnate mai multe documente, Tratatul privind amplasarea scutului antirachetă în România, care între timp a devenit facilitate militară a Alianţei Nord-Atlantice, fiind asumată de NATO, avem un document privind parteneriatul strategic consolidat cu SUA, acestea sunt valabile. Dincolo de documente, care pot sau nu să aibă relevanţă foarte mare în viitor, ceea ce contează este calitatea relaţiilor bilaterale între cele două ţări şi va trebui să încercăm prin Ambasada României în SUA, care va avea un rol imens în lunile următoare, prin serviciile de inteligence, prin toate mijloacele pe care le avem la dispoziţie, să găsim căi de comunicare, să găsim piste, spre oamenii de încredere din echipa lui Trump, care vor activa cel mai probabil, fie în calitate de consilieri şi în poziţii cheie din administraţia Trump", a declarat analistul Valentin Naunescu, conf. univ. dr. la Facultatea de Studii Europene a UBB.

ZIUA de CLUJ l-a întrebat pe profesorul clujean cum vede relaţia Americii cu NATO în noua administraţie Trump. „E posibil ca cel puţin pe termen scurt şi mediu, NATO să intre oarecum într-un con de umbră, în sensul în care interesul politic, alocările financiar-bugetare , interesul stategic, să fie ceva mai mic, iar principalii lideri politici, atât din SUA cât şi din Europa, să se concentreze pe alte teme şi pe alte proiecte, cel puţin până când lucrurile se liniştesc, se reaşează. Ca preşedinte ales, odată ce a câştigat ce şi-a dorit, adică preşedinţia la Casa Albă, Trump are tot interesul să unească naţiunea americană şi pe de altă parte să nu ia acele decizii care să producă în jur crize şi daune intereselor SUA. De aceea, presupun că unul a fost discursul electoral şi altul va fi discursul de preşedinte. Sigur, s-a servit de discursul electoral pentru a ajunge preşedinte, dar din acest moment mă aştept să fie un alt tip de logică, care să pună pe prim plan interesele SUA, să înţeleagă că dacă America se îndepărtează prea mult de la percepţiile, de la aşteptările lumii, cu privire la SUA, s-ar putea să aibă mai mult de suferit, şi să continue declinul SUA", a fost de părere Valentin Naumescu.


Aceeaşi idee, a diferenţei dintre declaraţiile din campania electorală şi punerea lor în practică, o regăsim şi în opinia unui alt analist politic clujean, Radu Albu Comănescu, lector univ.dr. la Facultatea de Studii Europene. „În primul rând dacă ţinem cont de declaraţiile anterioare ale lui Donald Trump, cu privire la disfuncţionalitatea sau inutilitatea NATO, care doar consumă din banii contribuabilului american, atunci într-adevăr problema care a fost pusă acum vreo 4-5 luni era usturătoare pentru Europa Centrală şi de Est. Pur şi simplu transmitea un mesaj de abandon al responsabilităţilor politice şi militare americane în zonă, mai ales în faţa unei Rusii cât se poate de agresive, de unde şi apetitul Rusiei să-l susţină. În schimb acum au fost câteva nuanţări, în urmă cu vreo şase săptămâni, Donald Trump a înţeles că este exact ceea ce oferă „greatness to America", ţinând cont de sloganul lui „Make America great again", şi că acest sistem trebuie păstrat. Dar problema este că nu vom şti exact în ce măsură el va avea un impact direct în deciziile cu privire la ţările din zonă prin prisma NATO, sau dacă el ajunge să accepte o serie de decizii luate la nivel de subsecretari de stat şi atunci se rămâne pe politica clasică a legăturilor, prin NATO, cu Europa Centrală şi de Est. Nu ştim dacă el nu va vrea să întoarcă cu 180 de grade politica faţă de Rusia. Deci, deocamdată este o necunoscută pentru că una e campania şi una e discursul de campanie şi alta este realitatea instituţională şi responsabilitatea pe care urmează să o aibă", a spus Radu Albu Comănescu.

„Trebuie să ne mişcăm repede pentru că deja este aglomeraţie la uşa lui Trump"

Analiştii clujeni vorbesc de asemenea despre faptul că reprezentanţii României în capitala SUA trebuie să găsească portiţe de comunicare cu noua echipă de la Casa Albă şi să prezinte avantajele geostrategice ale României.

„E important să intrăm în contact cu noua echipă, pentru că eu sunt convins că majoritatea contactelor noastre politice, strategice, militare, de informaţii, erau pe linia establishment-ului politic american. În fond, Donald Trump vine complet din afara politicii, este primul preşedinte din istoria Statelor Unite care nu a mai avut funcţie în serviciul public, nu a mai fost senator, nu a fost congresman, nu a fost guvernator, nu a fost primar, deci, e greu, cu câteva excepţii din zona economică, să fi avut contacte politice cu Donald Trump, pentru că Trump este un „newcomer" în politica americană. Acesta este unul dintre lucrurile importante pe care trebuie să le facem şi relativ repede, pentru că eu sunt convins că deja este aglomeraţie la uşa noului star al politicii mondiale. Dar trebuie să o facem de o manieră inteligentă, să prezentăm importanţa geostrategică a României pentru relaţia cu SUA, pentru interesele Statelor Unite în Europa şi în vecinătăţile estică şi sudică ale Uniunii Europene", a mai afirmat Valentin Naumescu.

Analiştii intervievaţi de ZIUA de CLUJ văd o rivalitate economică acerbă între SUA şi China după victoria lui Trump şi cred că noul preşedinte ar putea promova o politică economică protecţionistă faţă de companiile americane.

„În relaţiile româno-americane, lucrurile nu depind numai de noi, mai depind şi de alte tipuri de discuţii şi de negocieri, pe care marile puteri le vor avea. De exemplu eu mă aştept la o întâlnire Trump-Putin, în lunile următoare. Trump a spus în campania electorală că nu vede Rusia ca pe marele rival al Americii, ci ca pe un potenţial colaborator, va exista o discuţie şi o negociere, şi din această negociere va rezulta sau nu o înţelegere, pe un pachet de teme, a căror componenţă nu o ştim noi şi nu o vom afla decât mai târziu, între SUA şi Rusia. Va exista în schimb o tensionare periculoasă a relaţiilor SUA-China, pentru că Trump consideră China drept principalul inamic al SUA şi China ca mare putere care ameninţă supremaţia globală a SUA, nicidecum Rusia. În ceea ce priveşte relaţia cu UE, eu cred aici că nu vor fi decât diferenţe de nuanţe, de accente. Nu se va rupe relaţia transatlantică, eu cred că NATO nu se va desfiinţa, va rămâne ca alianţă politică şi militară între SUA, Canada şi alianţii europeni, respectiv Turcia", a subliniat analistul Valentin Naumescu.

„Trump a fost votat şi pentru că el a mers pe un discurs de relativ izolaţionism şi revenirea la producţia americană, pentru că el punea în opoziţie practic succesul globalizării în alte părţi, care a transformat state ca şi China, în rivalul absolut al Americii de azi. El va încerca să favorizeze producătorii americani, companiile americane, s-ar putea să avem o Americă mai protecţionistă la nivel internaţional, dar în acelaşi timp mai agresivă ca să-şi impună punctul de vedere", a punctat, la rândul său, Radu Albu Comănescu.

 

 

 

 

 

 

 

Loading...
Comenteaza