ANALIZĂ: Puţine clarificări după europarlamentare. Se profilează prezidenţiale cu Ponta, Iohannis şi MRU

ANALIZĂ: Puţine clarificări după europarlamentare. Se profilează prezidenţiale cu Ponta, Iohannis şi MRU
Victor Ponta nu are încă asigurată victoria în alegerile prezidenţiale, bătălia de pe partea dreaptă n-a fost tranşată, liberalii ar trebui să intre în epoca Johannis, Băsescu şi Udrea abia au reuşit să-şi treacă partidul pragul, furtunile de pe scena politică din ultima vreme n-au modificat aproape cu nimic opţiunile politice ale românilor iar bula de săpun a lui Dan Diaconescu s-a spart.

Acestea ar fi primele concluzii ale rezultatelor alegerilor de duminică, aşa cum au fost ele prezentate de exit-poll-urile realizate de patru institute diferite. Singurul candidat cu buletin de Cluj creditat cu şanse, democrat-liberalul Daniel Buda, suferă al doilea eşec electoral consecutiv după ratarea intrării în Parlamentul României în 2012.

PSD-UNPR-PC - 41-43%
PNL - 13,3-14,9%
PDL - 10-12%
PMP - 6-7%
UDMR - 6 -7,1%
Mircea Diaconu - 4-5,9%

Asta ar fi plaja rezultatelor formaţiunilor politice şi a candidatului independent care vor reprezenta România în legislativul de la Bruxelles, conform exit-poll-urilor prezentate de IRES, CURS, CSCI şi Operation Research. Potrivit acestor rezultate, alianţa de stânga ar trimite la Bruxelles 16 eurodeputaţi, PNL - 6, PDL - 4, UDMR - 3, PMP - 2 (sau PMP - 3 şi UDMR - 2), al 32-lea mandat revenindu-i lui Mircea Diaconu. În acest context, clujenii Daniel Buda - PDL şi Hegedus Csilla (UDMR) s-ar clasa imediat sub linia celor intraţi în PE de pe listele propriilor partide.

În condiţiile în care acest scrutin a fost privit de majoritatea competitorilor electorali drept un fel de cursă de calificare pentru „grila de start" a alegerilor prezidenţiale, rezultatele sale, dacă vor fi confirmate de numărătoarea oficială, aduc câteva răspunsuri dar păstrează încă numeroase necunoscute. Dacă ar fi să transformăm procentul alianţei din jurul PSD în intenţie de vot pentru Victor Ponta, acesta ar fi insuficient pentru a-i garanta victoria în turul doi, întrucât, adăugând, eventual, procentele UDMR, care, date fiind particularităţile celor două tipuri de scrutine, vor fi cu aproape o cifră mai reduse, tot nu s-ar atinge „magicul" 50% + un vot, ceea ce ar echivala cu un stimul în plus pentru dreapta politică să strângă rândurile.

Numai că, pe partea dreaptă, lucrurile sunt departe de a se fi clarificat. Mulţumită divizării PDL, PNL rămâne cel mai mare partid de dreapta, dar cu un rezultat care, dacă Crin Antonescu are onoare, îl va aduce la comanda liberalilor, fie şi cu titlu interimar, pe Klaus Iohannis, iar în perspectiva unui congres, acesta ar putea avea un contracandidat serios în persoana lui Călin Popescu Tăriceanu, proaspăt revenit în partid şi susţinut de liberalii nemulţumiţi de părăsirea intempestivă a guvernării.

Prin urmare, numele prezidenţiabilului PNL rămâne, deocamdată, o necunoscută. Nesiguranţa victoriei lui Ponta îi va determina pe social-democraţi să facă presiuni serioase pentru refacerea USL, de aici putând rezulta mai multe scenarii: fie liberalii se întorc alături de PSD, acceptă să-l susţină pe Ponta de dragul recuperării beneficiilor guvernării sau poate chiar impun ei candidatul USL (Tăriceanu sau Iohannis), fie refuză şi merg mai departe singuri cu Iohannis sau chiar cu Antonescu la Cotroceni. Nu e exclusă nici varianta ruperii PNL în două, echipa Tăriceanu alături de PSD şi echipa Iohannis cu candidat propriu.

În tabăra celor două partide derivate din vechiul PDL, lucrurile par tranşate, în condiţiile în care Băsescu şi Udrea abia au depăşit pragul electoral, nereuşind să-şi ducă partidul decât la jumătate din scorul PDL, ceea ce ar trebui să reducă substanţial pretenţiile popularilor la o candidatură la Preşedinţie, ba chiar face posibilă susţinerea unui candidat comun cu PDL. Numai că numele acestuia s-ar putea să nu fie Cătălin Predoiu ci Mihai Răzvan Ungureanu, mult mai bine plasat în sondajele de opinie, deşi partidul său, Forţa Civică, n-a reuşit să depăşească duminică 3%. În acest moment, cel mai plauzibil scenariu pare a fi un duel în trei între Ponta, Iohannis şi MRU, cu un tur doi în care unul dintre competitori va fi candidatul PSD.

De remarcat că, faţă de precedentele alegeri, parlamentarele din 2012, cu excepţia dispariţiei practic a PPDD, opţiunile politice ale românilor n-au variat semnificativ. Ruperea USL, chiar dacă a dezamăgit multă lume, paradoxal, n-a dus la pierderi ci doar la redistribuiri electorale. Astfel, dacă am cumula procentele PSD-UNPR-PC cu cele ale PNL şi ale lui Mircea Diaconu, am ajunge exact la acel 60% cu care USL câştiga alegerile de la finele lui 2012. În privinţa fostului ARD, aproape doi ani de opoziţie au dus la o creştere de aproximativ patru procente, suma voturilor obţinute duminică de PDL, PMP, FC, PNŢCD şi Noua Republică fiind în jur de 20%.

Loading...
Comenteaza