EUROPARLAMENTARE 2019. Analiștii Ziua de Cluj prezintă imaginea de asamblu a scenei politice românești, în prag de campanie electorală

EUROPARLAMENTARE 2019. Analiștii Ziua de Cluj prezintă imaginea de asamblu a scenei politice românești, în prag de campanie electorală

Analiștii Ziua de Cluj au comentat situația partidelor politice din România, aflate în plină pre-campanie electorală. Alegerile europarlamentarele vor influența categoric viitorul Uniunii Europene, spun analiștii clujeni.

Mesaje electorale centrate pe poziția României în Uniunea Europeană

Mesajele pe care atât puterea, cât și opoziția le lansează în spațiul public în prag de campanie electorală se concentrază pe faptul că România nu deține poziția pe care o merită la nivel european, subliniază George Jiglău, lector universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Cluj. Discursul alianței PSD-ALDE aruncă responsabilitatea în cârca europenilor, în timp ce, din punctul de vedere al opoziției, vinovați sunt cei din țară, respectiv guvernul.

„Când mă uit la cum a început această campanie electorală observ faptul că mai toate partidele pun accent pe poziția României în Uniunea Europeană. Toate au această idee, că România nu are poziția pe care ar putea sau ar merita să o aibă. Diferența vine din faptul că tabăra PSD-ALDE, prin mesajele pe care le formulează, dau vina pe europeni, care ne desconsideră și ne văd ca pe o țară de mâna a doua. De cealaltă parte, mai ales PNL, dar și USR-PLUS aruncă responsabilitatea faptului că România nu are poziția pe care ar trebui să o aibă pe felul cum se comportă alianța aflată la guvernare”, a declarat George Jiglău.

În ceea ce privește discursurile publice susținute de liderii partidelor, PSD își îndreaptă mesajele într-o direcție naționalist-populistă, cu unicul scop de a scăpa de supravegherea europenilor, mai ales în ceea ce privește schimbările din justiție. PNL apelează la figuri noi, apreciate de comunitate, pentru a-și face auzită vocea, în imposibilitatea liderilor "vechi" de a mai convinge publicul tânăr, urban, dinamic, susține Sergiu Mişcoiu, profesor universitar la Facultatea de Studii Europene din Cluj:

„PSD continuă să se afunde în direcția naționalist-populistă, în divorț total cu partenerii social-democrați europeni. Cauza principală  a acestei poziționări sinucigașe pe termen lung este menținerea ca obiectiv imediat a autonomizării României pentru a nu mai permite injoncțiunea europeană mai ales în materie de reformă a justiției. PNL se află într-o criză profundă, atât de identitate politică, cât și de leadership. Un partid liberal membru al unui grup european popular-conservator, dominat de grupuri ultrareacționare, mai ales în Ardeal, măcinat de disensiuni interne, cu un program economic de secolul XIX, un partid care trebuie să apeleze la personalități exterioare pentru a-și camufla lipsa de notorietate și popularitate a liderilor”.

Mesajul cel mai pro-european îl transmite Alianța USR-PLUS, însă aceasta suferă de lipsă de notorietate a liderilor, cu excepția fostului premier Dacian Cioloș: "Alianța USR-PLUS încearcă să acopere exact acest tip de public: urban, tânăr, pro-european, dezamăgit de modul tradițional de a face politică. Are cel mai pro-european mesaj din toate partidele cu șanse de a intra în Parlamentul European, însă duce lipsă de resurse organizaționale și este afectată de derivele cu accente iacobine și pe alocuri dictatoriale ale unor lideri", a adăugat Sergiu Mișcoiu.

ALDE și Pro România sunt în concurență în atragerea electorilor PSD, însă ambele formațiuni au dificultăți în a se identifica în relație cu Uniunea Europeană, propunând deopotrivă candidați pro-europeni, cât și politicieni care, cel puțin în trecut, au manifestat o atitudine eurosceptică.

"ALDE luptă pentru supraviețuirea politică, în absența sprijinului PSD. Are un mesaj ambiguu, prezentând atât candidati pro-europeni și mai degrabă tehnocrați, cât și politicieni eurosceptici, în frunte cu Tăriceanu, care s-a ilustrat ca un vârf de lance în lupta pentru limitarea influenței reglementărilor europene în materie de justiție și stat de drept. ProRomania se dorește varianta pro-europeană și social-liberală a PSD și mizează pe recunoașterea meritelor Corinei Crețu în calitate de comisar european. La fel ca și ALDE, are dificultăți în a se identifica în relație cu UE: Victor Ponta făcea odinioară campanii naționaliste și eurosceptice, iar acum pozează în pro-european", a conchis Sergiu Mișcoiu.

Candidați noi, cu notorietate, în mai toate partidele: "Românii au realmente o paletă largă de opțiuni"

George Jiglău sesizează o "simetrie" între listele pentru europarlamentare a celor două mari partide de pe scena politică românească (PSD și PNL): apelarea la figuri publice importante din afara partidului, personalități marcante din mass-media, care ocupă locuri importante din listă și cu putere de convingere a electoratului. Candidații noi sunt urmați de politicieni fideli partidului, dintre care mulți sunt actuali europarlamentari:

"Dacă ne uităm la candidaturi, ambele partide (PNL și PSD- n.red.) au jucat la siguranță. În ambele părți vedem „implanturi” din afara partidului, menite să aducă notorietate pentru electorat: Rareș Bogdan, respectiv Carmen Avram, importurile fiind din aceeași zonă, din mass-media. În rest, pe liste sunt oameni fideli partidului, care vin din două direcții: fie sunt actuali europarlamentari care se regăsesc în diverse poziții pe listă, fie sunt persoane vechi din partid, dar care acum își doresc o carieră la Bruxelles, înspre pensie: Mircea Hava, Vasile Blaga", a afirmat politologul.

Partidele noi aduc și ele oameni care au făcut deja carieră la Bruxelles pe diferite poziții: "PRO România și-a făcut o echipă interesantă cu politicieni de carieră, pe care îi știe toată lumea, în frunte cu Corina Crețu, care este o achiziție bună, o lovitură pentru partidul „nou”. La USR-PLUS sunt persoane cu care suntem obișnuiți, cu Cioloș și Ghinea în frunte. Lor le vine cel mai firesc să adere la discursul pro-european, pentru că cel puțin în PLUS sunt mulți politicieni care au făcut parte din guvernul tehnocrat și cu cariere pe la Bruxelles", a adăugat George Jiglău.

Mihnea Stoica, lector universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Cluj este de părere că, după mai multe alegeri la care românii "nu au avut cu cine vota", aceștia vor avea, în mai o gamă largă de opțiuni: "Toate partidele au propus figuri cu notorietate pe listele cu care concurează. Românii au, cu ocazia acestor alegeri, realmente o paletă largă de opțiuni. Candidează actualul Comisar European Corina Crețu, fostul Comisar Dacian Cioloș, candidează doi foști premieri, Victor Ponta și Mihai Tudose, candidează figuri cunoscute din mass-media, cum e Rareș Bogdan. E un semn cât se poate de clar că partidele, vechi și noi, privesc cu toată seriozitatea aceste alegeri, care vin la aproape trei ani distanță de precedentele".

Campania electorală, departe de temele importante ale Uniunii Europene

Cu toate că alegerile din mai prezintă o importanță deosebită pentru viitorul Uniunii Europene, Sergiu Mişcoiu mărturisește că se așteaptă la discursuri electorale care nu se vor concentra pe teme de importanță în spațiul european.

"Campania ele va fi foarte puțin legată de Europa, deși mizele sunt mari: alegerea unui Parlament european care să continue sau, dimpotrivă, să îngroape proiectul consolidării Uniunii. Ultima variantă ne-ar dezavantaja profund, întrucât noi suntem în continuare beneficiari absoluți ai integrării europene. În cazul în care vom avea și referendum pe 26 mai, atunci întreaga tematică s-ar muta pe lupta anticorupție și legile justiției, evoluție care ar putea fi favorabilă opoziției", a declarat Sergiu Mișcoiu.

Mihnea Stoica speculează că partidele politice se vor împărți în două tabere în campania electorală ce urmează: una pro-europeană, caracterizată de discursuri bine închegate, tehnice, și una a discursurilor "găunoase", de natură să atace Uniunea Europeană.

"E foarte posibil ca această campanie electorală să ilustreze cele două extreme ale comunicării politice din România. Pe de o parte, vom fi martorii unor discursuri găunoase, bombastice, care vor deplânge soarta României, prezentată ca victimă a ”dictaturii” de la Bruxelles. Pe de cealaltă parte, e posibil să asistăm la discursuri bine închegate, de-a dreptul tehnice, specializate, ale unor oameni care știu despre ce vorbesc, având în vedere experiența lor de la Bruxelles. Mi-e greu să-mi imaginez că cineva ar putea cunoaște mai bine realitățile europene decât actualul comisar Corina Crețu, cu o activitate de cinci ani în Executivul European. Discrepanțele vor fi semnificative, iar campania va pune față în față două abordări total distincte."

Pronosticul analiștilor clujeni. La ce rezultat ne putem aștepta?

Politologul George Jiglău preconizează o prezență scăzută la alegerile din mai, lucru care ar putea atrage un rezultat peste așteptări al social-democraților: "Pronosticul meu referitor la rezultate este că PSD va face mai bine decât arată sondajele. Alegerile precedente au demonstrat că PSD poate să mobilizeze mult mai bine firul ierbii, baza electorală. În condițiile în care ne putem aștepta ca prezența la vot să fie în continuare scăzută, poate mai scăzută decât în 2016, undeva în jur de 35%, partidele care reușesc să mobilizeze foarte bine alegătorii o să iasă în față."

De cealaltă parte, Alianța USR-PLUS ar putea avea un rezultat sub așteptări: "La USR-PLUS e valul de simpatie, pe urma căruia cred că va ma capitaliza. Nu știu dacă alianța va reuși să mobilizeze pe cât de mult crede că va reuși. Lumea care susține alianța este foarte vocală, partea aceasta de electorat este vizibilă, este pe rețele de socializare, apare des în mass-media și ar putea da impresia că valul e mai mare decât e defapt, în opoziție cu PSD, care este atacat din toate părțile de electorat, dar defapt din acea parte care nu se vede o duce foarte bine", a conchis George Jiglău.

De asemenea, și Sergiu Mișcoiu se așteaptă la un rezultat al PSD mai mare decât cel prezentat de sondaje, punând de asemenea problema unei bătălii acerbe între ALDE și Pro România, care ar putea face ca doar unul din cele două partide să treacă pragul electoral.

"Dacă prezența va rămâne una modestă, PSD are șanse să rămână pe primul loc. În condițiile unei campanii lipsite de credibilitate, PNL ar putea fi amenințat de USR-PLUS, așa cum arată sondajele efectuate în marile orașe. Între ALDE și Pro România, dinamica de campanie ar putea face ca doar unul din cele două partide să atingă pragul electoral. UDMR va intra, probabil, în PE, cu un rezultat mai slab decât acum cinci ani".

În orice caz, alegerile din mai vor fi un exercițiu de mobilizare electorală, menit să antreneze atât partidele, cât și electoratul pentru următoarele alegeri de anul acesta (prezidențiale) și din 2020 (alegeri locale și parlamentare).

"Alegerile europarlamentare sunt adesea ceea ce specialiștii numesc ”alegeri de rang secund”, adică sunt un indicator înaintea unui alt set de alegeri. În cazul României, e vorba despre alegerile prezidențiale și apoi, privind către 2020, cele generale. Europarlamentarele constituie, așadar, momente foarte bune pentru testarea unor posibile mesaje cu aplicabilitate ulterioară", a declarat Mihnea Stoica.

CITEȘTE ȘI: EUROPARLAMENTARE 2019. Câți clujeni au șanse să ajungă la Bruxelles

Loading...
Comenteaza