Întrebările adresate străinilor care vor cetăţenie română, prea grele chiar şi pentru politicieni

Întrebările adresate străinilor care vor cetăţenie română, prea grele chiar şi pentru politicieni
| Foto: mediafax.ro

Întrebările adresate străinilor care vor cetăţenie română se dovedesc prea prea grele chiar şi pentru politicieni, unii dintre ei susţinând că întrebările nu sunt extrase din domeniile lor de activitate, dar şi că cei care vor cetăţenia română au timp de studiat.

Străinii care vor să dobândească cetăţenia română trebuie să aibă cunoştinţe de limba română, de istorie, geografie, cultură şi civilizaţie. Am selectat trei întrebări dintre cele adresate celor care vor să dobândească cetăţenia română şi am intervievat mai mulţi politicieni. Întrebările adresate au fost: Care sunt îndatoririle unui cetăţean român? Ce lungime are lanţul Munţilor Carpaţi şi cât din el este situat la noi în ţară? Care este judeţul cu numărul cel mai mic de cetăţeni?

La prima întrebare, politicienii au confundat obligaţiile cu îndatoririle. Majoritatea politicienilor chestionaţi cred că respectarea Constituţiei şi a legilor este o îndatorire, şi nu o obligaţie. Constituţia nu s-a dovedit a fi prea străină de politicieni. Cei mai mulţi au încercat să schiţeze un răspuns în care au inclus cel puţin o îndatorire. Dacă geografia de clasele primare şi Munţii Carpaţi le-au dat de gândit politicienilor, nici statisticile legate de populaţia României nu le sunt foarte cunoscute. Deşi au enumerat judeţe care se numără printre cele mai mici din punct de vedere al populaţiei, foarte puţini au dat răspunsul corect la final.

Viorel Ilie, ministrul pentru relaţia cu Parlamentul din partea ALDE, a răspuns la ultima întrebare folosindu-se de considerende de ordin politic, însă fără să dea un răspuns concret. La următoarea întrebare, democrat-liberalul a recunoscut că nu ştie cifra exacta şi a încercat cu procente.

1. În primul rând, să respecte Constituţia şi legile ţării, să cunoască toate prevederile legale, astfel încât să fie un bun cetăţean. Cred că asta este prima condiţie.
2. Recunosc că nu ştiu o cifră, dar, ca şi geografie, lanţul Munţilor Carpaţi este în proporţie de 40% în România, cred.
3. Eu vin din unul din cele mai mari judeţe: Bacău. Mă gândesc acum la judeţul care are cei mai puţini parlamentari. Numărul de parlamentari e în funcţie de numărul de cetăţeni. Da, cred că judeţele Caraş-Severin, Covasna, chiar şi Mehedinţiul nu are aşa mulţi parlamentari.

Lucian Viziteu, deputat USR, spune că lanţul Munţilor Carpaţi este „destul de mare”, are ”câteva mii de km”. La capitolul îndatoriri a dat mai multe variante, care s-au dovedit a fi corecte, dar a uitat de plata contribuţiilor către statul român.
1. Să respecte Constituţia şi legile ţării. Constituţia chiar spune, au o datorie de loialitate, de a-şi apăra ţara.
2. Este destul de mare. Cred că câteva mii de km bune, şi la noi, vreo 15-20%.
3. Sălaj…Nu ştiu…

Liviu Pop, deputat PSD, a folosit aceleaşi argumente politice ca şi colegul său de coaliţie, Viorel Ilie, pentru a răspunde la cea de-a treia întrebare. După mai multe încercări, a găsit răspunsul corect. Social-democratul ştie că plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie a cetăţenilor. De asemenea, se pare că deputatul nu a chiulit de la orele de geografie. Aproape a nimerit lungimea Munţilor Carpaţi.
1. Să cunoască Consituţia României. Să fie fideli faţă de ţară. Obligaţiile pe care le are orice cetăţean: respectul faţă de ţară, de popor, de armată. Să-şi plătească taxele şi impozitele la timp. Să respecte legile.
2. 1700-1800…Sigur jumătate sunt în România. Mă duc pe 1700 şi spun că jumătate sunt în România, aproximativ 850 Km.
3. Cred că Ialomiţa. Mă gândesc electoral. Nu e Ialomiţa. Mă gândesc la numărul de parlamentari. Şi Tulcea, Covasna sunt mici, şi Sălaj. Cred că mă duc pe Covasna.

Deputatul PNL Florin Roman consideră că străinii care sunt examinaţi au avantajul că primesc o bibliografie şi îşi pot rezerva un timp de studiu. Liberalul nu a dorit să răspundă pentru că nu ştia exact lungimea Munţilor Carpaţi şi susţine că birocraţia este probema, şi nu cultura generală pe care trebuie să o cunoască străinii care vor cetăţenie română.
1. Să respecte Consituţia şi legile ţării şi să fie un bun cetăţean român.
2. Nu ştiu exact. Nu ştiu exact şi dacă nu ştiu exact, nu are rost..
3. Hai că puneţi nişte întrebări! (Întrebările acestea le primesc şi străinii - n.r.) Numai că ei sunt puşi să studieze treaba asta. Nu ştiu care ar fi… Tulcea…nu ştiu, bănuiesc. Ei sunt puşi să dobândească cunoştinţe de constituţie, istorie şi geografie. Problema e că există o birocraţie fantastică.

Contactat de MEDIAFAX, senatorul PNL Florin Cîţu a refuzat să răspundă la întrebările pe care le primesc şi străinii la testele pentru obţinerea cetăţeniei române.

Europarlamentarul Maria Grapini aproape a răspuns corect la întrebarea cu judeţele, însă despre Munţii Carpaţi nu a dorit să mai vorbească, spunând că nu are legătură cu funcţia de europarlamentar.
1. În primul rând, ca şi orice alt cetăţean, să cunoască foarte bine Constituţia şi legislaţia din statul respectiv. Chiar dacă sunt state member UE există foarte multă subsidiarilate şi există foarte multă legislaţie specifică. Avem acum cazuri concrete şi nu aş vrea ca cetăţeni care vin din alte state la noi să păţească ce au păţit românii noştri dincolo.
2. Cel mai mic cred că este Sălaj. Între Sălaj şi Covasna.
3. Dacă asta are legătură cu calitatea de europarlamentar, e foarte bine…

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu spune că modalitatea de testare a străinilor care doresc să dobândească cetăţenie română reprezintă „o prostie”. Social-democratul susţine că ar trebui să fie date întrebări elementare: ce limbă se vorbeşte în România, cum arată drapelul sau care este capitala, nu despre istorie şi geografie. Rădulescu şi-a pus semne de întrebare şi o să discute cu colegii care se ocupă de cetăţenie
1. Să cunoască şi să respecte Consitutuţia ţării, să cunoască şi să respecte legile ţării. Să nu trădeze patria. Să cunoască limba. Să jure credinţă ţării lui.
2. Habar n-am… Asta le cere străinilor? Nu este posibil aşa ceva… Mi se pare o prostie.
3. Asta e o întrebare destul de grea. Chiar mi se pare o prostie să întrebi un strain care e judeţul cu cel mai mic număr de cetăţeni. M-aş gândi la Vaslui, sau Covasna, Harghita, Giurgiu, Tulcea, mă gândesc că e Delta…

Răspunsuri:
Care sunt îndatoririle unui cetăţean român? - Răspuns: Îndatoririle unui cetăţean român sunt: fidelitatea faţă de ţară; apărarea ţării; plata contribuţiilor financiare; exercitarea cu bună credinţă drepturilor şi a libertăţilor astfel încât să nu fie afectate drepturile celorlalţi.
Ce lungime are lanţul Munţilor Carpaţi şi cât din el este situat la noi în ţară? - Răspuns: Lungimea totală a lanţului carpatic este de 1600 km, din care 800 km se află pe teritoriul României.
Care este judeţul cu numărul cel mai mic de cetăţeni? - Răspuns: Covasna.

Cetăţenia română se acordă, la cerere, unei persoare fără cetăţenie sau unui cetăţean străin dacă are domiciliul în România de cel puţin 8 ani sau, dacă este căsătorit cu un român, de minimum 5 ani de la data căsătoriei. Dacă cetăţeanul este recunoscut pe plan international, este refugiat, vine din alt stat membru UE sau a investit în România sume care depăşesc 1.000.000 de euro, durata solicitată pentru domiciliu scade la jumătate.

Persoana în cauză trebuie să fie majoră, să dovedească loialitate faţă de statul roman şi să nu întreprindă acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale. De asemenea, trebuie să ducă un mod de viaţă decent şi să nu fi fost condamnată pentru infracţiuni. Cunoştinţele de limba română, de cultură şi civilizaţie românească, dar şi prevederile Constituţie şi imnul de stat sunt obligatorii.
Persoana care solicită cetăţenie română trebuie să contacteze Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie pentru a afla ce acte trebuie să depună împreună cu cererea de acordare a cetăţeniei române (paşaport în copie legalizată şi traducere în limba română; permis de şedere permanentă ; adeverinţă din care să rezulte domiciliul legal în România eliberată de Inspectoratul General pentru Imigrări; declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar, din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi; acte de stare civilă pentru titularul cererii (certificat de naştere, căsătorie, de schimbare nume/prenume sau divorţ, etc.); dovada cetăţeniei române a soţului sau a soţiei; cazier judiciar din străinătate în original; dovada locuinţei; dovada mijloacelor legale pentru o existenţă decentă în România).

Tot la ANC va depune o cerere şi dosarul cu toate documentele solicitate. Dacă a prezentat toate documentele, cetăţeanul va fi chemat la interviu în cel mult 6 luni. Interviul va fi desfăşurat de o comisie special, care îi va testa cunoştinţele de limba română, inclusiv accentul şi dicţia. De asemenea, pe parcursul interviului vor fi verificate cunoştinţele din istoria, geografia şi cultura României şi în privinţa Constituţiei. Comisia pentru Cetăţenie îi propune Preşedintelui ANC acordarea cetăţeniei române sau respingerea solicitării. Preşedintele instituţiei emite un ordin de acordare sau respingere, care este comunicat imediat persoanei. În cazul în care cererea este respinsă, persoana poate contesta ordinul în 15 zile de la comunicare, iar dacă cererea este respinsă, cetăţeanul poate să depună încă o cerere după 6 luni de la primirea răspunsului. În cazul în care cererea a fost acceptată, cetăţeanul va fi chemat, în maximum 3 luni de la primirea răspunsului, să depună jurământul pentru obţinerea cetăţeniei române, moment în care devine cetăţean roman cu acte în regulă.

Loading...
Comenteaza