Legea privind Statutul aleșilor locali, trimisă de Iohannis la CCR

Legea privind Statutul aleșilor locali, trimisă de Iohannis la CCR

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, miercuri, o sesizare Curții Constituţionale în legătură cu modificarea Legii privind Statutul aleşilor locali, argumentând că schimbările introduc noi sancţiuni pentru consilierii locali şi judeţeni, prevăzute în altă lege.

"Prin completarea art. 57 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, pe de o parte se introduce o nouă sancţiune disciplinară pentru consilierii locali şi judeţeni, respectiv sancţiunea diminuării indemnizaţiei de şedinţă cu 10% pentru maximum 6 luni şi, pe de altă parte, între situaţiile care pot atrage aplicarea unei sancţiuni din rândul celor menţionate, se introduce cazul încălcării „prevederilor legale referitoare la conflictul de interese", se arată în textul sesizării făcute de preşedintele Klaus Iohannis la CCR, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

Şeful statutului arată că în momentul de faţă, conflictul de interese administrativ privind aleşii locali este reglementat de dispoziţiile art. 76 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, potrivit cărora:

"(1) Primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I. (2) Actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispoziţiile emise cu încălcarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută”. Totodată, potrivit art. 77 din acelaşi act normativ: „Conflictele de interese pentru preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sau consilierii locali şi judeţeni sunt prevăzute în art. 47 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare”", arată Iohannis în documentul trimis judecătorilor Curţii.

Prin urmare, reglementări referitoare la conflictele de interese în privinţa aleşilor locali există atât în Legea nr. 215/2001, cât şi în Legea nr. 161/2003, potrivit sursei citate.

Şeful statului mai precizează că "nereglementând distinct situaţia răspunderii disciplinare pentru încălcarea prevederilor referitoare la conflictul de interese, se ajunge la situaţia în care consiliile locale sau judeţene au la dispoziţie trei sancţiuni disciplinare, pe care le pot aplica prin hotărâre, cele prevăzute de art. 57 alin. (1) lit. e) – g), aspect ce va conduce la o aplicare neunitară şi lipsită de previzibilitate a acestei reglementări în practică".

Preşedintele Iohannis critică şi noua prevedere din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, potrivit căreia interesul personal al aleşilor locali într-o anumită problemă există dacă aceştia au posibilitatea să anticipeze că „votul lor este decisiv” în luarea unei decizii a autorităţii publice din care fac parte, care ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru categoriile de persoane fizice sau juridice enumerate în cuprinsul respectivului text.

"Potrivit acestui punct, definiţia conflictului de interese dată pentru aleşii locali în cuprinsul art. 75 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 este limitată numai la situaţiile în care aleşii locali „au posibilitatea să anticipeze că votul lor este decisiv în luarea unei decizii a autorităţii publice din care fac parte, care ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj” pentru sine sau pentru categoriile enunţate în cadrul art. 75 alin. (1)", conform sursei citate.

Şeful statutului susţine că în modul în care a fost reglementat acest articol din Lege, nu se mai poate aprecia dacă există sau nu un conflict de interese în acţiunile aleşilor locali.

"În noua reglementare a art. 75 alin. (1) din legea criticată devine imposibilă aprecierea existenţei sau nu a conflictului de interese, întrucât constatarea că un vot a fost sau nu decisiv nu se poate face decât după exercitarea acestuia, iar nu înainte. Or, în cazul hotărârilor adoptate prin vot secret posibilitatea de a anticipa caracterul decisiv sau nu al votului nu există, iar în cazul hotărârilor adoptate prin vot deschis, situaţia este similară, aprecierea respectivă neputând fi făcută înainte de exercitarea votului. Mai mult, votul deschis se realizează în mod concomitent de către consilierii locali sau judeţeni, astfel că este imposibil de a constata, chiar şi după vot, care dintre respectivele voturi a fost decisiv. O atare reglementare ce reprezintă, de fapt, imposibilitatea constatării caracterului decisiv a unui vot exprimat în consiliu, conduce la o imposibilitate absolută de aplicare a dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din legea supusă controlului de constituţionalitate. Efectul acestei dispoziţii constă în golirea de conţinut a dispoziţiilor care sancţionează conflictul de interese pentru consilierii locali şi judeţeni, aspect ce echivalează cu eliminarea unui standard de integritate pentru cei chemaţi să dovedească probitate morală în exercitarea funcţiilor", arată Klaus Iohannis în sesizarea depusă la CCR.

"Reglementarea în vigoare protejează valoarea integrităţii în funcţiile şi demnităţile publice, de aceea aprecierea situaţiei în care un ales local se află sau nu în conflict de interese trebuie făcută prin raportare la interesele personale ale respectivei persoane, nicidecum prin raportare la modul în care ceilalţi consilieri îşi exprimă votul. Având în vedere golirea de conţinut a definiţiei conflictului de interese pentru aleşii locali şi instituirea unei imposibilităţi absolute de constatare a încălcării dispoziţiilor privind conflictul de interese, eliminarea acestui standard de integritate printr-o reglementare lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate este una contrară principiului statului de drept reglementat de art. 1 alin. (3) şi cerinţelor de calitate a legii prevăzute de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală", conchide şeful statului.

Pe 4 iulie, perioada în care era Parlamentul a fost sesiune extraordinară, plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a adoptat un proiect care modifică statutul deputaţilor şi senatorilor, în sensul că deputaţii şi senatorii vor avea dreptul legal de a intermedia relaţia dintre cetăţeni şi potenţiali investitori cu administraţia publice şi locale.

Singura interdicţie introdusă, printr-un amendament la iniţiativa care modifică Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, este că aleşii nu au dreptul să pretindă bani sau alte foloase materiale pentru a reprezenta cetăţenii în relaţia cu reprezentanţii administraţiei locale şi centrale.

Loading...
Comenteaza