Video REFERENDUM JUSTIŢIE. Care sunt întrebările, cum arată buletinele de vot şi condiţiile de validare

REFERENDUM JUSTIŢIE. Care sunt întrebările, cum arată buletinele de vot şi condiţiile de validare

Duminică, 26 mai 2019, românii voteză la alegerile europarlamentare şi la referendumul consultativ pe tema justiţiei, convocat de preşedintele Klaus Iohannis. 

TREI BULETINE DE VOT, VOTARE ÎN ACEEAŞI SECŢIE 

Cetăţenii români care au 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, pot vota atât la alegerile pentru Parlamentul European, cât şi la referendumul pe tema justiției. Ambele voturi se desfăşoară în aceeaşi secţie de votate. Cetățenii cu drept de vot aflați în străinătate pot vota la referendumul național în aceleași secții de votare organizate pentru desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Pentru cele două scrutine de duminică, Referendumul și alegerile pentru Parlamentul European, alegătorii vor primi trei buletine – unul pentru alegerile europarlamentare şi două pentru referendum. Introducerea unui buletin de vot în altă urnă decât cea destinată nu atrage nulitatea acestuia.

ÎNTREBĂRI REFERENDUM

Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin “Da” sau “Nu” cu privire la următoarele întrebări:

1. Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?

2. Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?

REFERENDUM JUSTIŢIE. Care sunt întrebările, cum arată buletinele de vot şi condiţiile de validare

CONDIŢII PENTRU VALIDARE

Pentru a fi considerat valid, referendumul trebuie să treacă de pragul de prezenţă de 30%, dar şi de cel privind voturile valide. 

Conform AEP, pentru referendumul național, numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente (LEP) este de 18.267.997 de persoane. Procentele de 30% şi 25% se aplică la acest număr, neincluzând şi persoanele cu domiciliul în străinătate. Drept urmare pentru a fi valabil referendumul trebuie să participe cel puțin 30% din numărul acestor persoane, însemnând 5.480.399 de alegători, iar pentru a fi validat trebuie să exprime voturi valabile (care nu sunt nule) 4.566.999 de alegători, fie cu opțiunea DA, fie NU.

REFERENDUMUL PE TEMA JUSTIŢIEI 

Ideea unui referendum pe tema justiției a fost adusă în discuție încă din iarna anului 2017, în contextul protestelor împotriva controversatei OUG 13. Pe 23 ianuarie 2017, președintele Klaus Iohannis anunța începerea demersurilor pentru un referendum pe tema grațierii și modificării Codului penal. Ziua următoare, Iohannis a declanșat procedura privind organizarea referendumului. Procedura a fost însă suspendată până în aprilie 2019, când președintele a decis să facă o nouă consultare a Parlamentului pentru „lărgirea ariei de cuprindere a referendumului”. Pe 4 aprilie, Klaus Iohannis a anunțat temele pentru referendum: interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție și interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct CCR cu privire la ordonanțe.

Anterior votului din Parlament, Klaus Iohannis le-a trimis o scrisoare președinților partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlament pentru a-i invita la consultări pe tema referendumului.ALDE a fost singurul partid care nu a participat la consultările convocate de președinte.De asemenea, Liviu Dragnea, liderul PSD, a fost absent de la consultări, însă i-a delegat această sarcină vicepreședintelui Camerei Deputaților, Eugen Nicolicea, însoțit fiind de doi foști deținuți politici la penitenciarul Aiud, despre care PSD a susținut că au fost „victime” ale Procurorului General, Augustin Lazăr; Klaus Iohannis refuzase anterior să semneze revocarea acestuia din funcție.Președintele PMP, Eugen Tomac, i-a sugerat președintelui introducerea unei întrebări suplimentare pe una din trei teme propuse de partid: eliminarea pensiilor speciale, revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin și micșorarea numărului de parlamentari la maximum 300.

Pe 16 aprilie 2019, comisiile juridice reunite ale Senatului și Camerei Deputaților au dat aviz favorabil pentru organizarea referendumului. Pe 17 aprilie, plenul reunit al celor două Camere a avizat favorabil inițiativa președintelui; avizul a fost unul consultativ.PNL și USR au acuzat PSD că a introdus în raport mai multe recomandări ce nu au fost discutate de comisiile juridice. Cu toate că Opoziția a cerut eliminarea acestor recomandări, parlamentarii Puterii nu au fost de acord, iar raportul a fost adoptat în forma dorită de aceștia cu 263 de voturi „pentru”, nouă „împotrivă” și o abținere. În recomandările introduse în raport se arată, printre altele, că, potrivit Constituției, amnistia și grațierea nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor și că, potrivit unei decizii a CCR, președintele nu poate iniția un referendum legislativ. Ulterior, votul a fost reluat la solicitarea deputatului PSD Florin Iordache, iar recomandările au fost eliminate. De data aceasta au fost 218 voturi „pentru”, 11 „împotrivă” și trei abțineri.

Pe 25 aprilie, purtătorul de cuvânt al Președinției, Mădălina Dobrovolschi, a anunțat semnarea de către președinte a decretului pentru organizarea referendumului și a făcut publice cele două întrebări la care trebuie să răspundă alegătorii.

Guvernul a adoptat pe 8 mai o ordonanță de urgență cu măsuri pentru organizarea referendumului. După mai multe critici, Executivul a retras două prevederi contestate. Inițiat de Autoritatea Electorală Permanentă, proiectul de ordonanță prin care se modifică legea referendumului le interzicea autorităților publice să se implice în campania electorală. Pentru validarea referendumului ar fi fost nevoie de o prezență mai mare la vot, de încă 200.000 de alegători, față de cel din 2018, când pragul era de 5,4 milioane de oameni. Aceasta pentru că ar fi fost luați în calcul alegătorii din registrul electoral, și nu cei de pe liste. De asemenea, Mircea Drăghici, coordonatorul campaniei electorale a PSD, anunța în martie organizarea unor secții de votare diferite pentru referendum și alegerile europarlamentare Totuși, articolul 15 din Legea nr. 3/2000 prevede că, în situația în care referendumul are loc simultan cu alegerile pentru Parlamentul European, „ambele scrutine se realizează în cadrul acelorași secții de votare”.

Loading...
Comenteaza