The Guardian, despre Liviu Dragnea, figura din umbră care ia decizii în România: "Ideologia lui e el însuși"

The Guardian, despre Liviu Dragnea, figura din umbră care ia decizii în România: "Ideologia lui e el însuși"

Cotidianul The Guardian scrie că preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a ajuns să fie comparat, de oficialii de la Bruxelles, cu premierul Ungariei, Viktor Orban sau cu preşedintele partidului polonez Dreptate şi Justiţie, Jaroslaw Kaczyński.

„Dragnea a fost condamnat pentru fraude electorale şi îi este interzis să devină premier, însă puţin se îndoiesc că acesta nu este cel care ia de fapt deciziile şi conduce Guvernul. Criticii îl acuză că este principalul subiect pentru care preşedinţia României a devenit un obstacol pentru guvernul ţării, care a fost marcat de un conflict cu Bruxellesul din cauza reformelor judiciare", scriu jurnaliştii de la The Guardian, potrivit Mediafax.

VEZI ARTICOLUL - 'His ideology is himself': the shadowy figure calling the shots in Romania

Cotidianul scrie despre Liviu Dragnea că a devenit o figură proeminentă în politica locală, devenind liderul PSD, un partid "care în aparenţă este de centru-stânga care foloseşte politici sociale conservatoare". Acesta mai este descris ca fiind "un adept al gestionării politicilor interne şi balansării forţelor regionale, însă nu este atât de priceput când vine vorba de apariţiile în public sau scena internaţională, preferând să aibă un rol în umbră".

"Ideologia lui este însuşi el", declară Victor Ponta, citat de The Guardian. Monica Macovei, citată de asemenea de cotidian, adaugă despre Liviu Dragnea că "este persoana care face totul, le spune tuturor miniştrilor, premierului, ce să facă".

The Guardian aminteşte că anul trecut, liderul PSD a fost condamnat la trei ani şi jumătate în închisoare pentru abuz în serviciu într-un caz de corupţie. Jurnaliştii britanici menţionează de asemenea că acesta este anchetat şi pentru dosarul Tel Drum şi că, între timp, Guvernul încearcă să treacă o lege a amnistie care ar preveni închiderea lui Liviu Dragnea şi a multor altora.

Cotidianul face de asemenea referire la DNA, condus între 2013 şi 2018 de Laura Codruţa Kovesi, care a supravegheat condamnarea a sute de politicieni şi oficiali români pentru corupţie. Autorităţile române au răspuns prin a o acuza la rândul lor de corupţie, interzicând acesteia să discute cu presa sau să părăsească ţara. Măsurile luate au creat tensiuni între România şi partenerii europeni, în special în contextul în care România a preluat la începutul lunii ianuarie preşedinţia Consiliului UE. Laura Codruţa Kovesi este acum una dintre cei doi candidaţi pentru funcţia de procuror-şef european.

Dragnea a atacat Direcţia Naţională Anticorupţie, acuzând procurorii că ar forma un "stat paralel" care foloseşte metode din perioada comunistă în timp ce pretinde că este un stat reformat. Acesta a cerut amnistie pentru cei care au fost condamnaţi pe nedrept, inclusiv pentru el.

La Bruxelles politicienii sunt îngrijoraţi pentru direcţia în care se îndreaptă România, concluzionează The Guardian. "Ştiam foarte bine, la momentul respectiv, că România şi Bulgaria nu sunt pregătite", a declarat o sursă care a fost implicată în procesul de aderare. "Greşeala a fost că am sperat că, devenind state membre, aceste două ţări vor începe să respecte automat standardele europene...Poţi să pui presiune pe o ţară atunci când vrea să adere, dar imediat ce a devenit membră, posibilitatea de obţine reforme este redusă", afirmă sursa, potrivit The Guardian.

Loading...
Comenteaza