Sfântul care aduce ploaia. Ce este interzis să faci de Sânt Ilie

Sfântul care aduce ploaia. Ce este interzis să faci de Sânt Ilie

Sfântul Ilie este cinstit de creştini, sâmbătă, ca aducător de ploi, după ce, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani şi jumătate de secetă, dar şi ca divinitate populară a Soarelui şi a focului.

Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul este sărbătorit, în fiecare an, pe 20 iulie. Sfântul Ilie era fiul unui preot al Legii vechi, care locuia în cetatea Tesve, din Galaad (Israel), situată dincolo de Iordan. De aici avem şi numele prorocului - Ilie Tesviteanul.

Potrivit tradiţiei, Sovac, tatăl lui Ilie, a văzut oameni îmbrăcaţi în veşminte albe care îl înveleau peIlie în haine de foc şi îi dădeau să mănânce o flacără. Preoţii templului din Ierusalim au interpretat vedenia astfel: Ilie a fost ales de Dumnezeu pentru slujirea profetică.

Sfântul Ilie a trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea regelui Ahab. Şi-a desfăşurat activitatea în regatul Israel din Samaria.

Regele Ahab, la îndemnul soţiei sale, introduce în regatul israelitean cultul zeului Baal. La porunca lui Dumnezeu, Sfântul Ilie ajunge la curtea regelui Ahab şi îi vesteşte acestuia că Dumnezeu va pedepsi poporul prin secetă. Cerurile vor fi închise timp de trei ani şi jumătate.

Sfântul Ilie se ascunde de furia lui Ahab la pârâul Cherit, unde va fi hrănit de un corb, apoi la văduva din Sarepta Sidonului. În casa acestei văduve, prorocul Ilie va face minuni: îl va învia pe fiul acesteia şi îi va înmulţi făina şi uleiul, scrie crestinortodox.ro.

Spre sfârşitul anilor de secetă, pentru cunoaşterea adevăratului Dumnezeu, Sfântul Ilie îi propune împăratului să ridice un jertfelnic pe Muntele Carmel şi să se roage mai întâi prorocii lui Baal, apoi el lui Dumnezeu. Acesta a fost momentul în care Ilie a înlăturat cultul zeului Baal. El a reuşit să coboare foc din cer peste jertfa sa, ceea ce 450 de preoţi ai lui Baal nu au reuşit să facă.

De Sfântul Ilie, se culeg plante de leac, mai ales busuiocul. Plantele se aşază la uscat în podul caselor, sub streaşină sau în cămară. 

Busuiocul este dus la biserică pentru a fi sfinţit. Adus acasă, busuiocul se pune pe foc, iar cenuşa este folosită atunci când copiii fac bube la gură. 

Tot în ziua de Sfântul Ilie se strânge mierea din stupi, iar fagurii se împart celor nevoiaşi.

Pe Sfântul Ilie îl cinstesc mai ales cojocarii, stuparii – se retează stupii, se duc faguri şi mere la biserica spre binecuvântare şi se împart de pomană.

De Sfântul Ilie, se culeg în zori plante de leac stropite cu sânge de cocoș tăiat deasupra lor.

Tot de Sfântul Ilie, se duc berbecii la berbecar.

Dacă tună de Sf. Ilie, vor fi merele şi alunele viermănoase; dacă plouă, va ploua 20 de zile.

Se spune că după ziua Sfântului Ilie vor începe ploile mari de vară.

Ce să nu faci de  Sfântul Ilie

Pe vreme de furtună, este interzis să te adăposteşti sub lemn de carpen, deoarece diavolii se ascund în el. Pe o astfel de vreme, se spune că nu trebuie să deschizi geamurile şi uşile casei, ca să nu-şi găsească adăpost înăuntru diavolii care fug de Sfântul.

Merele se duc la biserică, astăzi, și abia apoi se consumă. Potrivit credinţelor, cine mănâncă mere înainte să le ducă la biserică va avea parte numai de mere pe lumea cealaltă.

De asemenea, gospodinele nu spală, nu torc şi nu cos. Nu se lucrează câmpul de Sfantul Ilie, de teama traznetelor si a grindinei.

 

Loading...
Comenteaza