News alert Județul Cluj, locul trei național la infecții intraspitalicești. Peste 1.700 de cazuri, doar anul trecut

Județul Cluj,  locul trei național la infecții intraspitalicești. Peste 1.700 de cazuri, doar anul trecut
Infecțiile nosocomiale nu sunt raportate corect de spitalele din România

Județul Cluj se află pe locul al treilea la nivel național în statistica infecțiilor intraspitalicești, dar DSP recunoaște că medicii evită să declare aceste cazuri.

 

Este un fenomen, iar România nu îi dă voie să iasă la lumină. Vorbim despre infecțiile nosocomiale (numite acum oficial ”infecţii asociate asistenței medicale”), unde țara noastră este ”campioana din umbră”. Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România înregistrează aproximativ 1,4% infecţii intraspitaliceşti, puţine în comparaţie cu alte ţări europene, unde media este în jur de 5%. Dar adevărul nu trebuie căutat în această statistică. În realitate, spitalele patriei refuză să raporteze aceste infecții, chiar dacă fenomenul este asociat cu periclitarea stării de sănătate/vieții pacienților, creșterea numărului de zile de spitalizare și a costurilor pentru bugetul asigurărilor de sănătate.

Infecțiile asociate asistenței medicale sunt contactate de către pacienți, în cadrul unei unități medicale și se pot manifesta fie pe parcursul internării, fie după externare (având în vedere perioada diferită de incubație a germenilor). Se manifestă pe fondul scăderii imunității în urmă afecțiunilor sau operațiilor medicale suferite. Secțiile cu risc ridicat sunt cele de terapie intensivă, chirurgie, oncologie.

Județul Cluj se află pe locul al treilea la nivel național în statistica infecțiilor intraspitalicești, cu 1.768 de cazuri, în 2017 (21% infecții de plaga, 19% infecții respiratorii, 17 % infecții urinare, 13 % bacteriemii, 24 % infecții digestive – majoritatea infecții cu Clostridium difficile). Raportul de activitate al DSP Cluj pe anul 2017: Direcția conștientizează că medicii curanți evită declararea cazurilor de infecții asociate asistenței medicale. ”Datorită evitării declarării de către medicii curanți a cazurilor de infecții asociate asistenței medicale, se îngreunează activitatea de supraveghere și control a acestora”, se arată în document.


10.403

cazuri de infecţii nosocomiale s-au raportat, în România, în anul 2017.


Potrivit informațiilor noastre, în spitale nu se aplică măsurile de prevenție universale, care se referă atât la personalul angajat (medic, asistentă, infirmieră), cât și la pacientul spitalizat și care constau în respectarea circuitelor medicale pe secții, cum ar fi aplicarea restricțiilor de acces a vizitatorilor și obligativității echipamentului de protecție, interzicerea ieșirilor personalului medical în afară secției cu uniformă și încălțămintea de serviciu.


Infecțiile nosocomiale sunt favorizate și de utilizarea unor dezinfectanți care nu corespund standardelor în materie (SR EN 14885/2016), necunoașterea și nerespectarea de către personalul medical a procedurilor de dezinfecție și sterilizare, a concentratiilor produselor. Unitățile medicale cheltuie anual fonduri de sute de mii/milioane de lei pentru achiziționarea de dezinfectanți, deci miza pentru obținerea contractelor sau pentru impunerea unei anumite game de produse este mare. Pentru ca un produs să poată fi comercializat ca dezinfectant, el trebuie testat în laboratoare acreditate (pentru a stabili microorganismele împotriva cărora este eficient). În unele cazuri, laboratoarele sunt chiar ale producătorilor, ceea ce ridica semne de întrebare cu privire la validitatea acestor testări. Vă amintiți de celebru scandal Hexipharma, iar de atunci lucrurile s-au îmbunătățit, din păcate nu foarte mult.


În baza testelor, Comisia Națională a Produselor Biocide emite avizul BIO, care specifică posibilitatea comercializării și utilizării în unități sanitare. Direcțiile de Sănătate Publică verifică dacă produsele utilizate în spitale sunt avizate că atare dar nu verifică și dacă sunt aplicate în concentrațiile corecte sau pe suprafețele pentru care sunt eficiente (există dezinfectanți pentru instrumentar, pentru aeromicroflora, pentru pardoseală, pentru mâini etc.) aceasta fiind în sarcină medicilor epidemiologi din fiecare unitate sanitară.


La Cluj se face o raportare bună, dar e loc de îmbunătățiri. Suntem sub statisticile mondiale, e clar că nu putem să rămânem în afara fenomenului. Noi avem și două unități de tip santinelă, în programul național de supraveghere a infecțiilor nosocomiale, Spitalul Clinic Județean de Urgență și Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie. În ceea ce privește dezinfectanții, fiecare spital are un program de autocontrol. Este obligatoriu să se facă verificarea concentrației. La Cluj, toate marile spitale au epidemiologi”, a declarat Mihai Moisescu-Goia, directorul Direcției de Sănătate Publică Cluj.

 

 

 

Loading...
Comenteaza