Dermata, echipa de fotbal neştiută a Clujului

Dermata, echipa de fotbal neştiută a Clujului
Pe lângă “U” şi CFR, Clujul a fost reprezentat în Liga I de o a treia echipă de fotbal, cu o istorie scurtă şi zbuciumată.

 ZIUA de CLUJ vă prezintă istoria Dermatei, o echipă locală mai puţin cunoscută care a dispărut din peisajul fotbalistic românesc după fuziunea cu CFR Cluj din anii ’60. Istoricul Gheorghe I. Bodea relatează că absorbţia Dermatei a fost o comandă politică sosită în ideea înfiinţării unei echipe muncitoreşti de elită. Ulterior, “feroviarii” au renunţat la clubul nou-înfiinţat, continuând să joace cu propria echipă.

 

Povestea Dermatei a început după 1931, când fabrica de încălţăminte şi pielărie cu acelaşi nume din Cluj a devenit societate pe acţiuni. în acea perioadă, conducerea uzinei a decis să ofere muncitorilor posibilităţi de relaxare, povesteşte istoricul Bodea. Astfel, la marginea oraşului a fost construită o bază polisportivă care a inclus şi un stadion, finalizat între 1936-1937. Potrivit istoricului Gheorghe I. Bodea, la Dermata au apărut în 1945 mai multe secţii sportive, între care şi o echipă de fotbal, cu jucători selectaţi dintre muncitorii fabricii.

 

 “în 1945 s-au înfiinţat la Dermata primele echipe de baschet masculin şi feminin, hochei, box, polo, lupte libere şi greco-romane. Echipa de fotbal şi-a început activitatea în campionatul orăşenesc. Tot în 1945, aceasta şi-a încropit un lot de mare valoare sub comanda renumitului antrenor Ferencz Ronay, care a fost primul tehnician de divizia A al echipei. El a reuşit să formeze o trupă redutabilă, cu fotbalişti care au ajuns în echipa naţională, iar apoi, la CCA, actuala Steaua Bucureşti. Partidele de pe teren propriu aveau loc pe amplasamentul actualei baze sportive Clujana”, evocă istoricul.

 

în sezonul competiţional 1946-1947, formaţia a izbutit promovarea în prima ligă fotbalistică. La finele sezonului următor, 1947-1948, Dermata a luat drumul eşalonului secund, singurul rezultat notabil din prima divizie fiind victoria obţinută pe terenul celor de la CFR Bucureşti, actuala Rapid, scor 3-0. “A fost o perioadă în care s-au remarcat jucători precum Darock, Bagoly, Kallo, Kiss sau Toth. în ‘48, la meciul de pomină împotriva CFR-ului din Bucureşti, încheiat cu victoria clujenilor, 3-0, au asistat viitorii oficiali ai CCA-ului, care s-a înfiinţat în acel an. Astfel, mai mulţi fotbalişti ai Dermatei au ajuns în curtea celor de la CCA. Totuşi, Dermata a rămas o temută echipă de Divizia B”, rememorează Bodea.

 

Finanţată până atunci de conducerea fabricii, echipa a pierdut din sprijin în urma naţionalizării instituite în 1948. După acest an, Dermata şi-a schimbat denumirea în Flamura Roşie, ca urmare a schimbării numelui uzinei în Janos Herbak. Sub noua denumire a evoluat până în 1960, când a fuzionat cu CFR Cluj, rezultând CSMC Cluj, Clubul Sportiv Muncitoresc Cluj. Toată tevatura a fost, de fapt, un ordin sosit pe filieră politică, în ideea formării unei echipe muncitoreşti de prim rang, lucru ce a rămas doar o himeră, crede Bodea. “Flamura Roşie, care a continuat tradiţia Dermatei, a fost unită cu CFR în 1960, la ordinul clasei politice a vremii şi s-a format CSMC.

 

 Partidul dorea să pună bazele unei puternice echipe muncitoreşti de Divizia A, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată. CSMC a fost doar o echipă de eşalonul doi. Practic, prin acest ordin, au fost desfiinţate atât Dermata, cât şi CFR, cu menţiunea că “feroviarii” şi-au revenit după ce au renunţat la CSMC, iar pe banca lor tehnică a ajuns renumitul antrenor Constantin Rădulescu. Se întâmpla prin ‘64-’65. Practic, Dermata şi-a pierdut identitatea după episoadele Flamura Roşie şi CSMC. O echipă moare când îşi schimbă numele. Clujul rămâne cu amintirea de a fi avut, în anii ’40, trei echipe de divizia A, “U”, CFR şi Dermata. în perioada recentă s-a încercat revitalizarea Dermatei la nivel de juniori, dar singura echipă care continuă vechea ei tradiţie este CFF Clujana, formaţia de fotbal feminin”, a încheiat istoricul Gheorghe I. Bodea.

 

Fostul jucător şi preşedinte al Universităţii Cluj, Remus Câmpeanu, a început fotbalul la grupele de copii ale Dermatei, pe când avea doar 11 ani. El a reamintit, pentru ZIUA de CLUJ, acea perioadă, pe care a apreciat-o drept una “de formare”.

 

 “A fost perioada mea de formare ca fotbalist, unde am fost legitimat la numai 11 ani, după o selecţie făcută de fostul portar Ilyeş. Practic, am ales Dermata, întrucât baza lor de antrenament era situată în apropierea domiciliului meu, eu locuind pe atunci în cartierul Bulgaria. Am jucat acolo la nivel de copii şi juniori, iar pentru seniori, doar în eşaloanele inferioare. A fost o experienţă minunată. Apoi, în 1960 am ajuns la Universitatea. Din nefericire, însă, prin formarea CSMC-ului, Dermata a fost «lichidată». Partidul visa la o echipă muncitorească puternică, de primă ligă, dar CSMC-ul a fost doar o trupă de mijlocul clasamentului în divizia B.”, confirmă şi Remus Câmpeanu.

 

Antrenaţi de marele “Pişti” Covaci

 

Unul dintre antrenorii care au pregătit fosta formaţie clujeană a fost Ştefan Covaci. După experienţa Dermata, a ocupat banca tehnică a echipei “U” Cluj, în 1960, pentru ca în 1971 să ajungă tehnicianul marelui Ajax Amsterdam. Pe banca “lăncierilor”, Covaci a câştigat de două ori Cupa Campionilor Europeni, trecându-şi în palmares, tot pe plan european, o Supercupă, dar şi o Cupă Intercontinentală. A trecut în nefiinţă la 12 mai 1995, fiind înmormântat la Cimitirul Central din Cluj-Napoca.

 

Loading...
Comenteaza