CENTENAR. Declarația de la Alba Iulia

CENTENAR. Declarația de la Alba Iulia

Desăvârșirea luptei pentru Unitate Națională a românilor se realizează la data de 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, în fața unui public numeros, dornic să asiste la un eveniment istoric. Peste 100.000 de oameni au reacționat cu entuziasm la anunțul Declarației de Unire. Mai sunt câteva zile până când se vor împlini exact 100 de ani.

Consiliul Național Român Central din Transilvania și Banat a convocat Marea Adunare Națională, la care au participat 1.228 de delegați, mandatați prin vot universal deschis, să exprime voința a peste 4.000 de centre electorale din Ardeal. Acest referendum al populației românești majoritare din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș consemnează, la Alba Iulia, Unirea cu Regatul României.

Textul rezoluției, în redare integrală, a fost următorul:

''Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918

I. Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre.

II. Adunarea Națională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Națională proclamă următoarele:

1.     Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.

2.     Egală îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.

3.     Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate terenele vieții publice. Votul obștesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporțional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, județe ori parlament.

4.     Desăvârșită libertate de presă, asociere și întrunire, libera propagandă a tuturor gândirilor omenești.

5.     Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăților, în special a proprietăților mari. În baza acestei conscrieri, desființând fideicomisele și, în temeiul dreptului de a micșora după trebuință latifundiile, se va da posibilitatea țăranului să-și creeze o proprietate (arător, pășune, pădure) cel puțin atât cât să poată munci el și familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte potențarea producțiunii.

6.     Muncitorimii industriale i se asigură aceleași drepturi și avantagii, care sânt legiferate în cele mai avansate state industriale din apus.

IV. Adunarea Națională dă expresiune dorinței sale, ca Congresul de pace să înfăptuiască comuniunea națiunilor libere în așa chip, ca dreptatea și libertatea să fie asigurate pentru toate națiunile mari și mici deopotrivă, iar în viitor să se elimineze războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaționale.

V. Românii adunați în această Adunare salută pe frații lor din Bucovina, scăpați de sub jugul monarhiei Austro-Ungare și uniți cu țara mamă România.

VI. Adunarea Națională salută cu iubire și entuziasm liberarea popoarelor subjugate până aci în monarhia Austro-Ungară, anume națiunile: cehoslovacă, austro-germană, jugoslavă, polonă și ruteană și hotărăște ca acest salut al său să se aducă la cunoștința tuturor acelor națiuni.

VII. Adunarea Națională cu smerenie se înclină înaintea memoriei acelor buni români, care în acest război și-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru, murind pentru libertatea și unitatea națiunii române.

VIII. Adunarea Națională dă expresiune mulțumitei și admirațiunei sale tuturor puterilor aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui dușman pregătit de multe decenii pentru război, au scăpat civilizațiunea de ghiarele barbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor Națiunii Române din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, Adunarea Națională hotărăște instituirea unui Mare Sfat Național Român, care va avea toată îndreptățirea să reprezinte națiunea română, oricând și pretutindeni față de toate națiunile lumii și să ia toate dispozițiile pe care le va află necesare în interesul națiunii''.            

Formarea Statului Națiune România s-a realizat pe relația Chișinău – Cernăuți – Alba Iulia, prin exprimarea populară a dorinței de unire cu regatul României a românilor din Basarabia, Bucovina și Transilvania.

Textul Rezoluției de la Alba Iulia, pe lângă exprimarea plebiscitară unanimă de Unire cu Regatul României, conține și principii propuse pentru așezarea statului român pe baze moderne. Elitele transilvănene au avut în vedere exprimarea unui set de libertăți universale (confesională, electorală, a presei, de asociere etc), în condițiile în care fuseseră privați de acestea în cadrul Austro-Ungariei, în calitate de români. În privința minorităților, este prevăzut dreptul de a fi reprezentate ”în corpurile legiuitoare” ale României. 

Fără a încerca o dezbatere pe textul citat și privind nepărtinitor spiritul și litera Rezoluției de la Alba Iulia, aceasta a fost în mod covârșitor pusă în practică începând cu anii care au urmat Marii Uniri și până în zilele noastre. Principiile fundamentale enunțate în Rezoluție au fost considerate în acele vremuri un model de integrare a minorităților în viața unui stat, fiind în mod universal avantajoase și ocrotitoare. 

Transilvania și, în speță Cluj-Napoca, reprezintă modele de urmat în ceea ce privește ocrotirea drepturilor minorităților. Aici se poate opta pentru studiul în limba maternă (maghiară sau germană) de la ciclul preșcolar până la cel doctoral. Cluj-Napoca dispune de cea mai de prestigiu instituție de învățământ superior din țară, Universitatea ”Babeș-Bolyai”, care este un exemplu de multiculturalism și multilingvism, existând linii de predare în limbile română, maghiară și germană, respectându-se, astfel, dreptul minorităților de a se instrui în limba proprie. Aceleași drepturi se extind și asupra celor care doresc să beneficieze de servicii juridice sau administrative în limba proprie, cu respectarea cadrului legal. 

Procesul de reprezentare pe care îl propune România permite tuturor minorităților să fie prezente în orice structură, pe baza sistemului de vot liber exprimat. De la cele mai mici funcții electorale până la demnitatea de Președinte al României (în prezent, ocupată de o persoană care aparține minorității etnice germane), orice persoană își poate exercita neîngrădit calitatea de reprezentare pentru care a fost aleasă în mod democratic. 

Rezoluția de la Alba Iulia consemnează asumarea Unirii Transilvaniei cu Regatul României iar, în subsidiar, propune principii de protejare a populației ardelene în procesul de integrare în România Mare. România în care trăim s-a clădit în ultima sută de ani ca rezultat al strădaniilor tuturor românilor, indiferent de etnie. Fiindcă totul este perfectibil, invitația este pentru toți cetățenii României să ia parte în mod activ la îmbunătățirea perspectivelor de viitor ale țării noastre și, de asemenea, să îmbrace hainele de sărbătoare la celebrarea evenimentului Centenar. 

Loading...
Comenteaza